DEZAMBALÁ, dezambaléz, vb. I. Tranz. 1. A scoate din ambalaj. 2. A face ca un motor ambalat să revină la viteza nominală. ♦ Refl. Fig. A se elibera de griji; a se retrage dintr-o acţiune, a renunţa la ceva. – Din fr. désemballer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEZAMBALÁT, -Ă, dezambalaţi, -te, adj. Care a fost scos din ambalaj. – V. dezambala.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A DEZAMBAL//Á ~éz tranz. 1) (obiec-te, produse ambalate) A scoate dintr-un ambalaj. 2) (motoare ambalate) A face să revină la viteza nominală. /<fr. désemballer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DEZAMBALÁ vb. I. tr. A diminua sau suprima ambalajul; (fig.) a se potoli, a se linişti. [< fr. désemballer].
(Dicţionar de neologisme)
DEZAMBALÁ vb. 1. tr. 1. a scoate din ambalaj. 2. a face ca un motor ambalat să revină la turaţia normală. II. refl. (fig.) a se elibera de griji, a se retrage dintr-o acţiune. (< fr. désemballer)
(Marele dicţionar de neologisme)
dezambalá vb. → ambala
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEZAMBALÁT, -Ă, dezambalaţi, -te, adj. Care a fost scos din ambalaj. – V. dezambala.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DEZAMBALÁ vb. I. tr. A diminua sau suprima ambalajul; (fig.) a se potoli, a se linişti. [< fr. désemballer].
(Dicţionar de neologisme)
DEZAMBALÁ vb. 1. tr. 1. a scoate din ambalaj. 2. a face ca un motor ambalat să revină la turaţia normală. II. refl. (fig.) a se elibera de griji, a se retrage dintr-o acţiune. (< fr. désemballer)
(Marele dicţionar de neologisme)
dezambalá vb. → ambala
(Dicţionar ortografic al limbii române)