DEZAMBREIÁ, dezambreiéz, vb. I. Tranz. A scoate din ambreiaj. [Pr.: -bre-ia] – Dez- + ambreia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEZAMBREIÁT, -Ă, dezambreiaţi, -te, adj. Care a fost scos din ambreiaj. [Pr.: -bre-iat] – V. dezambreia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEZAMBREIÁ vb. tr. a scoate din ambreiaj. (< dez- + ambreia)
(Marele dicţionar de neologisme)
dezambreiá vb. → ambreia
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEZAMBREIÁT, -Ă, dezambreiaţi, -te, adj. Care a fost scos din ambreiaj. [Pr.: -bre-iat] – V. dezambreia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Marele dicţionar de neologisme)
dezambreiá vb. → ambreia
(Dicţionar ortografic al limbii române)