dezarmat dex - definiţie, sinonime, conjugare
DEZARMÁ, dezarméz, vb. I. 1. Tranz. A lua cuiva armele, a sili pe cineva să predea armele. 2. Intranz. şi tranz. (Despre sau cu privire la state) A(-şi) lichida sau a(-şi) limita forţele armate şi armamentul. 3. Tranz. Fig. A face pe cineva să renunţe la o acţiune, a pune pe cineva în imposibilitate de a riposta. – Din fr. désarmer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEZARMÁT, -Ă, dezarmaţi, -te, adj. 1. Căruia i s-au luat armele, care nu mai este înarmat. 2. Fig. Lipsit de puterea de a riposta, de a reacţiona; lipsit de apărare; care nu ştie să se descurce în viaţă, care este învins de împrejurări. – V. dezarma.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEZARM//Á ~éz 1. tranz. 1) (persoane) A lipsi de arme; a sili să depună armele. 2) A lipsi de un instrument sau de un obiect necesar. 3) fig. (persoane) A face incapabil să riposteze (combătându-i argumentele). 2. intranz. (despre state) A lichida (total sau parţial) armamentul şi forţele armate; a demilitariza. /<fr. désarmer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEZARMÁ vb. I. tr. 1. A smulge, a lua armele cuiva, a sili pe cineva să predea armele. ♦ (Fig.) A lua cuiva orice motiv de supărare, a pune pe cineva în imposibilitatea de a se opune la ceva. ♦ (Fig.) A face neputincios, a lua puterea (de luptă) cuiva. 2. intr. (Despre state) A renunţa la pregătiri militare, a desfiinţa sau a reduce înarmările. 3. tr. A lua, a scoate armamentul dintr-un fort, dintr-o fortificaţie; a lua armamentul de pe o navă de război. [Cf. fr. désarmer].
(Dicţionar de neologisme)

DEZARMÁT, -Ă adj. Care nu este înarmat; care a pierdut armele (în luptă). ♦ (Fig.) Pus în imposibilitate de a se opune la ceva, învins; împăcat. [Cf. fr. désarmé].
(Dicţionar de neologisme)

DEZARMÁ vb. I. tr. 1. a lua armele cuiva, a-l sili să predea armele. ♢ (fig.) a pune pe cineva în imposibilitatea de a riposta; a lua cuiva orice motiv de supărare. 2. a scoate armamentul dintr-un fort, dintr-o fortificaţie, de pe o navă de război. 3. a debarca echipajul unei nave, proviziile, combustibilul etc. II. intr. (despre state) a renunţa la pregătiri militare, a desfiinţa sau a reduce înarmările. (< fr. désarmer)
(Marele dicţionar de neologisme)

dezarmá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezarméz, 3 sg. şi pl. dezarmeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

dezarmát adj. m., pl. dezarmáţi; f. sg. dezarmátă, pl. dezarmáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Antonime:
A dezarma ≠ a înarma
(Dicţionar de antonime)

Dezarmatînarmat
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: de dez deza dezar dezarm

Cuvinte se termină cu literele: at mat rmat armat zarmat