dezbinător dex - definiţie, sinonime, conjugare

dezbinător

DEZBINĂTÓR, -OÁRE, dezbinători, -oare, adj. (Rar) Care dezbină; învrăjbitor. – Dezbina + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEZBINĂT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care dezbină; în stare să dezbine. /a dezbina + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

dezbinătór adj. m., pl. dezbinătóri; f. sg. şi pl. dezbinătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: de dez dezb dezbi dezbin

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator nator inator