dezechipare

DEZECHIPÁ, dezechipéz, vb. I. Tranz. A lua înapoi unui soldat (care a terminat stagiul militar) sau unei unităţi militare echipamentul; a scoate echipamentul de pe un vas de război. ♦ Refl. A-şi scoate echipamentul; p. gener. a se dezbrăca. – Dez- + echipa. Cf. fr. d é s é q u i p e r.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEZECHIPÁRE, dezechipări, s.f. Acţiunea de a (se) dezechipa. – V. dezechipa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEZECHIP//Á ~éz tranz. (trupe, militari, vase de război) A lipsi de echipament. /dez- + a echipa
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEZECHIPÁ vb. I. tr. A lua echipamentul (unui militar, unei nave de război). ♦ refl. A-şi scoate echipamentul, a se dezbrăca. [Cf. fr. déséquiper].
(Dicţionar de neologisme)

DEZECHIPÁRE s.f. Acţiunea de a (se) dezechipa şi rezultatul ei. [< dezechipa].
(Dicţionar de neologisme)

DEZECHIPÁ vb. I. tr. a lua echipamentul (unui militar, unei nave de război). II. refl. a-şi scoate echipamentul, a se dezbrăca. (< fr. déséquiper)
(Marele dicţionar de neologisme)

dezechipá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezechipéz, 3 sg. şi pl. dezechipeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

dezechipáre s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezechipării; pl. dezechipări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DEZECHIPÁ vb. v. dezbrăca, scoate, trage.
(Dicţionar de sinonime)

DEZECHIPÁRE s. v. dezbrăcare, scoatere, tragere.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
A dezechipa ≠ a echipa
(Dicţionar de antonime)

Dezechipare ≠ echipare
(Dicţionar de antonime)