dezgolire dex - definiţie, sinonime, conjugare
DEZGOLÍ, dezgolésc, vb. IV. Tranz. şi refl. A lăsa sau a rămâne gol, a(-şi) descoperi trupul sau o parte a lui; a (se) dezbrăca, a (se) despuia. – Dez- + goli.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEZGOLÍRE, dezgoliri, s.f. Faptul de a (se) dezgoli. – V. dezgoli.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEZGOL//Í ~ésc tranz. (corpul sau părţi ale lui) A descoperi, lăsând gol. /dez- + a goli
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DEZGOL//Í mă ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A se dezbrăca în pielea goală; a scoate toate hainele; a se despuia. 2) (despre arbori, arbuşti) A-şi lepăda frunzişul; a rămâne fără frunze; a se desfrunzi; a se despuia. /dez- + a goli
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

dezgolí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. dezgolésc, imperf. 3 sg. dezgoleá, conj. prez. 3 sg. şi pl. dezgoleáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

dezgolíre s. f., g.-d. art. dezgolírii; pl. dezgolíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DEZGOLÍ vb. v. dezbrăca.
(Dicţionar de sinonime)

DEZGOLÍRE s. v. dezbrăcare.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A (se) dezgoli ≠ a (se) înveli
(Dicţionar de antonime)

Dezgolireînvelire
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: de dez dezg dezgo dezgol

Cuvinte se termină cu literele: re ire lire olire golire