dezice dex - definiţie, sinonime, conjugare
DEZÍCE, dezíc, vb. III. Tranz. A contrazice, a nega, a tăgădui (o afirmaţie); a retracta. ♢ Refl. A nu mai recunoaşte un lucru spus, a-şi retrage cuvântul. [Var.: deszíce vb. III] – Din fr. dédire (după zice).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEZÍCE dezíc tranz. (adevăruri, fapte, fenomene) A pune la îndoială. /<fr. dédire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DEZÍCE mă dezíc intranz. A-şi retrage cele spuse sau scrise anterior. /<fr. dédire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEZÍCE vb. III. tr. A nega, a retrage, a retracta (ceva). ♦ refl. A-şi retrage cuvântul, a se dezminţi. [P.i. dezíc, var. deszice vb. III. / < de- + zice, cf. fr. dédire].
(Dicţionar de neologisme)

DEZÍCE vb. I. tr. a nega, a retracta (ceva). II. refl. a-şi retrage cuvântul, a dezminţi. (după fr. dédire)
(Marele dicţionar de neologisme)

dezíce vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. dezíc, perf. s. 1 sg. deziséi, 1 pl. dezíserăm
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DEZÍCE vb. 1. v. retracta. 2. a se contrazice. (Te rog să nu te ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: de dez dezi dezic

Cuvinte se termină cu literele: ce ice zice ezice