dezinformare

DEZINFORMÁ, dezinforméz, vb. I. Tranz. A informa (în mod intenţionat) greşit. – Dez- + informa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEZINFORMÁRE, dezinformări, s.f. Faptul de a dezinforma. – V. dezinforma.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEZINFORM//Á ~éz tranz. (persoane) A induce în eroare cu o informaţie falsă. /dez- + a informa
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEZINFORMÁ vb. I. tr. A informa greşit, tendenţios (prin presă, prin radio etc.). [Cf. fr. désinformer].
(Dicţionar de neologisme)

DEZINFORMÁRE s.f. Acţiunea de a dezinforma şi rezultatul ei. [< dezinforma].
(Dicţionar de neologisme)

DEZINFORMÁ vb. tr. a informa greşit, în mod intenţionat, tendenţios; a induce în eroare. (< fr. désinformer)
(Marele dicţionar de neologisme)

dezinformá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezinforméz, 3 sg. şi pl. dezinformeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

dezinformáre s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezinformării; pl. dezinformări
(Dicţionar ortografic al limbii române)