DEZINTOXICÁ, dezintóxic, vb. I. Tranz. şi refl. A scăpa, a (se) vindeca de o intoxicaţie. – Din fr. désintoxiquer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEZINTOXICÁRE, dezintoxicări, s.f. Acţiunea de a (se) dezintoxica. – V. dezintoxica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A DEZINTOXICÁ dezintóxic tranz. A face să se dezintoxice. /<fr. désintoxiquer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE DEZINTOXICÁ mă dezintóxic intranz. A se vindeca de o intoxicaţie. /<fr. désintoxiquer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DEZINTOXICÁ vb. I. tr. A înlătura o intoxicaţie din organism. [P.i. dezintóxic. / cf. fr. désintoxiquer].
(Dicţionar de neologisme)
DEZINTOXICÁRE s.f. Acţiunea de a (se) dezintoxica; dezintoxicaţie. [< dezintoxica].
(Dicţionar de neologisme)
DEZINTOXICÁ vb. tr. 1. a înlătura o intoxicaţie din organism. 2. a trata un toxicoman prin suprimarea ingerării substanţei toxice. (< fr. désintoxiquer)
(Marele dicţionar de neologisme)
dezintoxicá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezintóxic, 3 sg. şi pl. dezintóxică
(Dicţionar ortografic al limbii române)
dezintoxicáre s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezintoxicării; pl. dezintoxicări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Antonime:
A dezintoxica ≠ a intoxica
(Dicţionar de antonime)
Dezintoxicare ≠ intoxicare
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEZINTOXICÁRE, dezintoxicări, s.f. Acţiunea de a (se) dezintoxica. – V. dezintoxica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE DEZINTOXICÁ mă dezintóxic intranz. A se vindeca de o intoxicaţie. /<fr. désintoxiquer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DEZINTOXICÁ vb. I. tr. A înlătura o intoxicaţie din organism. [P.i. dezintóxic. / cf. fr. désintoxiquer].
(Dicţionar de neologisme)
DEZINTOXICÁRE s.f. Acţiunea de a (se) dezintoxica; dezintoxicaţie. [< dezintoxica].
(Dicţionar de neologisme)
DEZINTOXICÁ vb. tr. 1. a înlătura o intoxicaţie din organism. 2. a trata un toxicoman prin suprimarea ingerării substanţei toxice. (< fr. désintoxiquer)
(Marele dicţionar de neologisme)
dezintoxicá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezintóxic, 3 sg. şi pl. dezintóxică
(Dicţionar ortografic al limbii române)
dezintoxicáre s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezintoxicării; pl. dezintoxicări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Antonime:
A dezintoxica ≠ a intoxica
(Dicţionar de antonime)
Dezintoxicare ≠ intoxicare
(Dicţionar de antonime)