dezlipire dex - definiţie, sinonime, conjugare
DEZLIPÍ, dezlipesc, vb. IV. Tranz. şi refl. 1. A (se) desprinde din locul unde este lipit, prins sau fixat. 2. A se depărta sau a face să se depărteze de un loc sau de un obiect (de care se află adesea proptit). ♦ Refl. (Adesea fig.) A se depărta de o persoană; a se despărţi. – Dez- + lipi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEZLIPÍRE, dezlipiri, s.f. Acţiunea de a (se) dezlipi. – V. dezlipi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEZLIP//Í ~ésc tranz. A face să se dezlipească. /dez- + a lipi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DEZLIP//Í mă ~ésc intranz. 1) (despre obiecte lipite) A se desprinde din locul unde a fost lipit cu o substanţă cleioasă; a se descleia. 2) A se deplasa la o anumită distanţă (faţă de ceva sau de cineva); a se îndepărta. /dez- + a lipi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

dezlipí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. dezlipésc, imperf. 3 sg. dezlipeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. dezlipeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

dezlipíre s. f., g.-d. art. dezlipírii; pl. dezlipíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DEZLIPÍ vb. 1. a (se) desface, a (se) desprinde. (S-a ~ din locul unde era lipit.) 2. a (se) depărta, a (se) îndepărta. (Să nu te ~ de el.)
(Dicţionar de sinonime)

DEZLIPÍRE s. 1. desfacere, desprindere, detaşare, (~ a ceva din locul unde era lipit, prins.) 2. de-părtare, îndepărtare. (~ lui de casă.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A (se) dezlipi ≠ a (se) lipi
(Dicţionar de antonime)

A dezlipi ≠ a încleia, a lipi
(Dicţionar de antonime)

A se dezlipi ≠ a se încleia
(Dicţionar de antonime)

Dezlipire ≠ încleiere, lipire
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: de dez dezl dezli dezlip

Cuvinte se termină cu literele: re ire pire ipire lipire