dezocupa
[Conjugare]
DEZOCUPÁ vb. I. tr. A elibera un loc ocupat. ♦ refl. A se face liber. [Cf. it. disoccupare].
(Dicţionar de neologisme)
DEZOCUPÁ vb. tr. I. a elibera un loc ocupat. II. refl. a se face liber. (< după it. disoccupare)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar de neologisme)
DEZOCUPÁ vb. tr. I. a elibera un loc ocupat. II. refl. a se face liber. (< după it. disoccupare)
(Marele dicţionar de neologisme)