deşteptare
[Sinonime]
DEŞTEPTÁRE, deşteptări, s.f. Faptul de a (se) deştepta; deşteptat. ♦ Momentul când se trezeşte cineva din somn. ♦ Semnal care anunţă scularea de dimineaţă în internate, cazărmi etc. – V. deştepta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEŞTEPT//ÁRE ~ări f. 1) v. A DEŞTEPTA şi A SE DEŞTEPTA. 2)(în cazărmi, internate, cămine) Semnal care anunţă scularea dimineaţa. /v. a (se) deştepta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
deşteptáre s. f., g.-d. art. deşteptării; pl. deşteptări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DEŞTEPTÁRE s. v. trezire.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Deşteptare ≠ adormire, culcare
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEŞTEPT//ÁRE ~ări f. 1) v. A DEŞTEPTA şi A SE DEŞTEPTA. 2)(în cazărmi, internate, cămine) Semnal care anunţă scularea dimineaţa. /v. a (se) deştepta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DEŞTEPTÁRE s. v. trezire.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Deşteptare ≠ adormire, culcare
(Dicţionar de antonime)