deșurubat dex - definiţie, sinonime, conjugare
DEŞURUBÁ, deşurubez, vb. I. Tranz. A desface (prin învârtire) un şurub din locul în care se afla înşurubat. ♦ A desprinde, a desface un obiect din şuruburi. – Des1- + [în]şuruba.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEŞURUBÁT, -Ă, deşurubaţi, -te, adj. (Despre şuruburi) Desfăcut (total sau parţial) prin învârtire din locul în care se afla înşurubat. ♦ (Despre obiecte prinse în şuruburi) Cu şuruburile (total sau parţial) scoase. – V. deşuruba.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEŞURUB//Á ~éz tranz. 1) (şuruburi) A scoate prin învârtire din locul de înşurubare. 2) (obiecte înşurubate) A desprinde din şuruburi. /des- + a [în]şuruba
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

deşuruba, deşurubez v.t. a ancheta, a interoga. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

deşurubá vb., ind. prez. 1 sg. deşurubéz, 3 sg. şi pl. deşurubeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Antonime:
A deşuruba ≠ a înşuruba
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: de des desu desur desuru

Cuvinte se termină cu literele: at bat ubat rubat urubat