diaclază dex - definiţie, sinonime, conjugare

diaclază

DIACLÁZĂ, diaclaze, s.f. Crăpătură formată de-a lungul unui depozit de roci prin presiune sau prin răcire. [Pr.: di-a-] – Din fr. diaclase.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIACLÁZ//Ă ~e f. Crăpătură formată în roci prin presiune sau prin răcire şi care uneori se umple cu depuneri minerale din soluţii. [Sil. di-a-] /<fr. diaclase
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DIACLÁZĂ s.f. Crăpătură produsă în roci de către agenţi externi sau de către tensiunile interioare. [Pron. di-a-. / < fr. diaclase, cf. gr. diaklasis – spărtură].
(Dicţionar de neologisme)

DIACLÁZĂ s. f. fisură produsă în roci de către agenţi externi sau de către tensiuni interioare. (< fr. diaclase)
(Marele dicţionar de neologisme)

diacláză s. f. (sil. di-a-cla-), g.-d. art. diaclázei; pl. diacláze
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: di dia diac diacl diacla

Cuvinte se termină cu literele: za aza laza claza aclaza