diamantin
[Sinonime]
DIAMANTÍN, -Ă, diamantini, -e, adj. Strălucitor ca diamantul (1), asemănător cu diamantul; adamantin, diamantic. [Pr.: di-a-] – Din fr. diamantin.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DIAMANTÍN ~ă (~i, ~e) Care are proprietăţi asemănătoare cu ale diamantului; ca diamantul. [Sil. di-a-] /<fr. diamantin
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DIAMANTÍN, -Ă adj. Asemănător diamantului; tare, strălucitor ca diamantul. [< fr. diamantin].
(Dicţionar de neologisme)
DIAMANTÍN, -Ă I. adj. asemănător cu diamatul. II. s. f. pulbere abrazivă artificială, folosită la lustruirea pieselor de oţel. (< fr. diamantin)
(Marele dicţionar de neologisme)
diamantín adj. m. (sil. di-a-), pl. diamantíni; f. sg. diamantínă, pl. diamantíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DIAMANTÍN adj. (livr.) adamantin, diamantic. (Luciu ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DIAMANTÍN ~ă (~i, ~e) Care are proprietăţi asemănătoare cu ale diamantului; ca diamantul. [Sil. di-a-] /<fr. diamantin
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
DIAMANTÍN, -Ă I. adj. asemănător cu diamatul. II. s. f. pulbere abrazivă artificială, folosită la lustruirea pieselor de oţel. (< fr. diamantin)
(Marele dicţionar de neologisme)
diamantín adj. m. (sil. di-a-), pl. diamantíni; f. sg. diamantínă, pl. diamantíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DIAMANTÍN adj. (livr.) adamantin, diamantic. (Luciu ~.)
(Dicţionar de sinonime)