diaproiector
DIAPROIECTÓR, diaproiectoare, s.n. Proiector pentru diapozitive. [Pr.: di-a-pro-iec-] – Dia[pozitiv] + proiector.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DIAPROIECTÓR s.n. Aparat care permite diaproiecţia; proiector pentru diapozitive. [Pron. di-a-pro-iec-. / et. incertă].
(Dicţionar de neologisme)
DIAPROIECTÓR s. n. aparat pentru diaproiecţie. (< germ. Diaprojektor)
(Marele dicţionar de neologisme)
diaproiectór s. n. (sil. di-a-pro-iec-), pl. diaproiectoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DIAPROIECTÓR s.n. Aparat care permite diaproiecţia; proiector pentru diapozitive. [Pron. di-a-pro-iec-. / et. incertă].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
diaproiectór s. n. (sil. di-a-pro-iec-), pl. diaproiectoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)