diedru dex - definiţie, sinonime, conjugare

diedru

DIÉDRU, diedre, s.n. Figură geometrică formată din două semiplane mărginite de dreapta lor de intersecţie; porţiune de spaţiu cuprinsă între aceste semiplane. ♢ (Adjectival) Unghi diedru. [Pr.: di-e-] – Din fr. dièdre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIÉDR//U ~e n. Figură geometrică formată în spaţiu de două planuri care încep de la linia lor de intersecţie. [Sil. di-e-] /<fr. diedre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DIÉDRU s.n. Figură geometrică formată de două planuri care se intersectează după o dreaptă. ♢ (adj.) Unghi diedru = unghi care se formează prin intersectarea a două planuri. [Pron. di-e-. / < fr. dièdre, cf. gr. dis – doi, hedra – bază].
(Dicţionar de neologisme)

DIÉDRU s. n. figură geometrică din două semiplane limitate de aceeaşi dreaptă, de intersecţie. o (adj.) unghi ~ = unghi care se formează prin intersectarea a două plane. (< fr. dièdre)
(Marele dicţionar de neologisme)

diédru s. n. (sil. di-e-dru), art. diédrul; pl. diédre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: di die died diedr

Cuvinte se termină cu literele: ru dru edru iedru