dielectric dex - definiţie, sinonime, conjugare

dielectric

[Sinonime]
DIELÉCTRIC, -Ă, dielectrici, -ce, adj., s.n. 1. Adj. Care izolează din punct de vedere electric; izolator. ♢ Constantă dielectrică = raportul dintre capacitatea unui condensator electric care conţine între armături o substanţă izolatoare şi capacitatea aceluiaşi condensator când conţine între armături aer sau vid. 2. S.n. Material izolant din punct de vedere electric şi care se polarizează temporar când este introdus într-un câmp electric. [Pr.: di-e-] – Din fr. diélectrique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIELÉCTRI//C ~că (~ci, ~ce) 1) şi substantival (despre substanţe, materiale) Care izolează curentul electric; cu proprietăţi de izolare a curentului electric. 2) (despre medii) Care conduce rău curentul electric; rău conducător de curent electric. [Sil. di-e-] /<fr. diélectrique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DIELÉCTRIC, -Ă adj. Izolant electric. // s.n. Mediu rău conducător de electricitate. [< fr. diélectrique].
(Dicţionar de neologisme)

DIELÉCTRIC, -Ă adj., s. n. (material, mediu) rău conducător de electricitate; izolator. (< fr. diélectrique)
(Marele dicţionar de neologisme)

dieléctric adj. m., s. m. (sil. di-e-), pl. dieléctrici; f. sg. dieléctrică, pl. dieléctrice
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DIELÉCTRIC s., adj. v. izolant.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: di die diel diele dielec

Cuvinte se termină cu literele: ic ric tric ctric ectric