diferențiere dex - definiţie, sinonime, conjugare
DIFERENŢIÁ, diferenţiez, vb. I. 1. Tranz. A stabili deosebirea dintre două sau mai multe fiinţe sau lucruri, a delimita caracterele lor specifice. 2. Refl. A se deosebi de altcineva sau de altceva. 3. Tranz. (Mat.) A calcula o diferenţială. [Pr.: -ţi-a] – Din fr. différencier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIFERENŢIÉRE, diferenţieri, s.f. Faptul de a (se) diferenţia. [Pr.: -ţi-e-] – V. diferenţia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DIFERENŢI//Á ~éz tranz. 1) (fiinţe, lucruri) A delimita, stabilind diferenţa. 2) mat. (funcţii) A stabili prin calcul diferenţial. [Sil. -ţi-a] /<fr. différencier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DIFERENŢI//Á mă ~éz intranz. (despre persoane) A se impune prin trăsături distincte; a se manifesta în mod deosebit; a se reliefa; a diferi; a se deosebi. [Sil. -ţi-a] /<fr. différencier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DIFERENŢIÁ1 vb. I. tr., refl. A (se) deosebi; a se stabili sau a face să se stabilească deosebiri. [Pron. -ţi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. différencier].
(Dicţionar de neologisme)

DIFERENŢIÁ2 vb. I. tr. A calcula o diferenţă sau o derivată. [Pron. -ţi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. différentier].
(Dicţionar de neologisme)

DIFERENŢIÉRE s.f. 1. Faptul de a crea o diferenţă; deosebire; separare. ♦ Proces prin care se realizează analiza însuşirilor deosebite ale obiectelor în cadrul percepţiilor. ♦ (Fon.) Modificare a unui sunet faţă de altul neaccentuat. 2. Operaţie matematică prin care se obţine diferenţiala unei funcţii. [< diferenţia].
(Dicţionar de neologisme)

DIFERENŢÍA vb. I. tr., refl. a (se) deosebi, a (se) distinge între două sau mai multe fiinţe ori lucruri. II. (mat.) a calcula o diferenţială. (< fr. différencier)
(Marele dicţionar de neologisme)

DIFERENŢIÉRE s. f. 1. acţiunea de a diferenţia. 2. proces prin care se realizează analiza însuşirilor deosebite ale obiectelor în cadrul percepţiilor. ♢ (fon.) modificare sau dispariţie a unui sunet într-un cuvânt sub influenţa unui alt sunet, identic sau asemănător, din acelaşi cuvânt. (< diferenţia)
(Marele dicţionar de neologisme)

diferenţiá vb. (sil. -ţi-a), ind. prez. 1 sg. diferenţiéz, 3 sg. şi pl. diferenţiáză, 1 pl. diferenţiém (sil. -ţi-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. diferenţiéze; ger. diferenţiínd (sil. -ţi-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

diferenţiére s. f. (sil. -ţi-e-), g.-d. art. diferenţiérii; pl. diferenţiéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DIFERENŢIÁ vb. 1. v. deosebi. 2. v. diferi.
(Dicţionar de sinonime)

DIFERENŢIÉRE s. v. deosebire.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A (se) diferenţia ≠ a (se) asemăna
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: di dif dife difer difere

Cuvinte se termină cu literele: re ere iere tiere ntiere