diformitate

DIFORMITÁTE, diformităţi, s.f. Faptul de a fi diform, caracterul a ceea ce este diform; ceea ce face ca cineva sau ceva să fie diform; urâţenie, sluţenie. – Din fr. difformité, lat. difformitas, -atis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIFORMIT//ÁTE ~ăţi f. Caracter diform; abatere de la normă (a formei, a proporţiilor). [Art. diformitatea; G.-D. diformităţii] /<fr. diformité
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DIFORMITÁTE s.f. Viciu de conformaţie; defect; (p. ext.) Urâţenie. [Cf. fr. difformité, lat. difformitas].
(Dicţionar de neologisme)

DIFORMITÁTE s. f. abatere de la aspectul şi proporţiile normale; viciu de conformaţie; defect. (p. ext.) urâţenie. (< fr. difformité, lat. difformitas)
(Marele dicţionar de neologisme)

diformitáte s. f., g.-d. art. diformităţii; pl. diformităţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DIFORMITÁTE s. v. urâţenie.
(Dicţionar de sinonime)