DIFÓRM, -Ă, diformi, -e, adj. (Despre fiinţe sau despre părţi ale corpului lor) A cărui formă prezintă anomalii sau neregularităţi izbitoare, respingătoare; urât, pocit, slut. ♦ (Rar; despre materii) Inform. – Din fr. difforme, lat. difformis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DIFORMÁ vb. I v. deforma.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DIFÓRM ~ă (~i, ~e) (mai ales despre fiinţe şi părţi ale corpului lor) Care nu are formă şi proporţii normale; cu anomalii; deformat. /<fr. difforme, lat. diformis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DIFÓRM, -Ă adj. Care nu are forma, figura sau proporţiile pe care ar trebui să le aibă; pocit, monstruos; inform. ♦ (Rar) Fără formă precisă. [< fr. difforme, cf. lat.t. difformis].
(Dicţionar de neologisme)
DIFÓRM, -Ă adj. care nu are forma, figura sau proporţiile pe care ar trebui să le aibă; pocit, monstruos; inform. ♢ fără formă precisă. (< fr. difforme, lat. difformis)
(Marele dicţionar de neologisme)
difórm adj. m., pl. difórmi; f. sg. difórmă, pl. difórme
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DIFÓRM adj. v. urât.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DIFORMÁ vb. I v. deforma.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DIFÓRM, -Ă adj. Care nu are forma, figura sau proporţiile pe care ar trebui să le aibă; pocit, monstruos; inform. ♦ (Rar) Fără formă precisă. [< fr. difforme, cf. lat.t. difformis].
(Dicţionar de neologisme)
DIFÓRM, -Ă adj. care nu are forma, figura sau proporţiile pe care ar trebui să le aibă; pocit, monstruos; inform. ♢ fără formă precisă. (< fr. difforme, lat. difformis)
(Marele dicţionar de neologisme)
difórm adj. m., pl. difórmi; f. sg. difórmă, pl. difórme
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DIFÓRM adj. v. urât.
(Dicţionar de sinonime)