dihotomic dex - definiţie, sinonime, conjugare

dihotomic

DIHOTÓMIC, -Ă, dihotomici, -ce, adj. Care se bifurcă, se împarte în două sau din două în două. [Var.: dicotómic, -ă adj.] – Din fr. dichotomique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIHOTÓMI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de dihotomie; propriu dihotomiei. /<fr. dichotomique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DIHOTÓMIC, -Ă adj. Care prezintă dihotomie; dihotom. ♢ (Log.) Diviziune dihotomică = diviziune prin care o noţiune este împărţită în două noţiuni contradictorii. [Var. dicotomic, – ă adj. / < fr. dichotomique, cf. gr. dicha – în două, tome – secţiune].
(Dicţionar de neologisme)

DIHOTÓMIC, -Ă adj. care prezintă dihotomie. (< fr. dichotomique)
(Marele dicţionar de neologisme)

dihotómic adj. m., pl. dihotómici; f. sg. dihotómică, pl. dihotómice
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: di dih diho dihot dihoto

Cuvinte se termină cu literele: ic mic omic tomic otomic