diluare dex - definiţie, sinonime, conjugare
DILUÁ, diluéz, vb. I. 1. Tranz. A micşora concentraţia unei soluţii. 2. Tranz. şi refl. Fig. (Peior.) A (se) atenua, a (se) micşora, a slăbi. [Pr.: -lu-a] – Din fr. diluer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DILUÁRE, diluări, s.f. Acţiunea de a (se) dilua. – [Pr.: -lu-a-] – V. dilua.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DILU//Á ~éz tranz. 1) (lichide, soluţii) A face să aibă o concentraţie mai mică cu ajutorul unui diluant. 2) fig. A face să se dilueze. [Sil. di-lu-a] /<fr. diluer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DILU//Á pers. 3 se ~eáză intranz. (despre procese, acţiuni etc.) A deveni mai puţin intens; a scădea în intensitate; a slăbi; a se atenua; a se estompa; a se amortiza. [Sil. di-lu-a] /<fr. diluer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DILUÁ vb. I. tr. 1. A micşora concentraţia unei soluţii. 2. (Fig.) A micşora, a slăbi, a atenua. [Pron. -lu-a, p.i. 3,6 -uează, ger. -uând. / cf. fr. diluer].
(Dicţionar de neologisme)

DILUÁRE s.f. Acţiunea de a dilua şi rezultatul ei. [Pron. -lu-a-. / < dilua].
(Dicţionar de neologisme)

DILUÁ vb. tr. 1. a reduce concentraţia unei soluţii. 2. (fig.) a micşora, a slăbi. (< fr. diluer)
(Marele dicţionar de neologisme)

diluá vb. (sil. -lu-a), ind. prez. 1 sg. diluéz, 3 sg. şi pl. dilueáză, 1 pl. diluăm (sil. -lu-ăm); conj. prez. 3 sg. şi pl. diluéze (sil. -lu-e); ger. diluând (sil. -lu-ând)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

diluáre s. f. (sil. -lu-a-), g.-d. art. diluării; pl. diluări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DILUÁ vb. a îndoi, a lungi, a subţia. (A ~ laptele.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A dilua ≠ a concentra, a îngroşa
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: di dil dilu dilua diluar

Cuvinte se termină cu literele: re are uare luare iluare