diluviu
[Sinonime]
DILÚVIU, diluvii, s.n. 1. Potopul amintit în Biblie; p. gener. potop. 2. (Geol.) Pleistocen. – Din fr., lat. diluvium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DILÚVI//U ~i n. 1) Inundaţie de mari proporţii, care îneacă totul; potop biblic. 2) Perioadă glaciară din istoria omenirii; pleistocen. [Sil. -lu-viu] /<fr. lat. diluvium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DILÚVIU s.n. 1. (Rel.) Revărsare catastrofală de ape despre care se pomeneşte în Biblie; potopul biblic. 2. Revărsare de ape, cu furtună şi ploi torenţiale; potop. 3. (Geol.) Pleistocen. [Pron. -viu. / < lat. diluvium, it. diluvio].
(Dicţionar de neologisme)
DILÚVIU s. f.. 1. potopul biblic; (p. ext.) revărsare de ape, cu furtună şi ploi torenţiale; potop. 2. pleistocen. (< fr., lat. diluvium)
(Marele dicţionar de neologisme)
dilúviu (potop) s. n. [-viu pron. -viu], art. dilúviul; pl. dilúvii, art. dilúviile (sil. -vi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DILÚVIU s. v. glaciar, pleistocen, potop.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DILÚVI//U ~i n. 1) Inundaţie de mari proporţii, care îneacă totul; potop biblic. 2) Perioadă glaciară din istoria omenirii; pleistocen. [Sil. -lu-viu] /<fr. lat. diluvium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
DILÚVIU s. f.. 1. potopul biblic; (p. ext.) revărsare de ape, cu furtună şi ploi torenţiale; potop. 2. pleistocen. (< fr., lat. diluvium)
(Marele dicţionar de neologisme)
dilúviu (potop) s. n. [-viu pron. -viu], art. dilúviul; pl. dilúvii, art. dilúviile (sil. -vi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DILÚVIU s. v. glaciar, pleistocen, potop.
(Dicţionar de sinonime)