dimensionare dex - definiţie, sinonime, conjugare
DIMENSIONÁ, dimensionéz, vb. I. Tranz. A stabili, pe bază de calcul, dimensiunile unei construcţii, ale unei maşini, ale unui aparat, ale unei piese etc. [Pr.: -si-o-] – Din germ. dimensionieren.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIMENSIONÁRE, dimensionări, s.f. Acţiunea de a dimensiona. [Pr.: -si-o-] – V. dimensiona.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DIMENSION//Á ~éz tranz. 1) (piese, aparate, maşini, construcţii) A măsura pentru a stabili dimensiunile. 2) (lucruri) A sorta pe dimensiuni. [Sil. -si-o-] /<germ. dimensionieren
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DIMENSIONÁ vb. I. tr. 1. A stabili prin calcul dimensiunile unei construcţii, ale unei maşini etc. 2. A sorta pe dimensiuni. [Pron. -si-o-. / < dimensiune].
(Dicţionar de neologisme)

DIMENSIONÁRE s.f. Acţiunea de a dimensiona. [Pron. -si-o-. / < dimensiona].
(Dicţionar de neologisme)

DIMENSIONÁ vb. tr. 1. a stabili prin calcul dimensiunile unei construcţii, ale unei maşini etc. 2. a sorta pe dimensiuni. (< germ. dimensionieren)
(Marele dicţionar de neologisme)

dimensioná vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. dimensionéz, 3 sg. şi pl. dimensioneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

dimensionáre s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art. dimensionării, pl. dimensionări
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: di dim dime dimen dimens

Cuvinte se termină cu literele: re are nare onare ionare