diplomație dex - definiţie, sinonime, conjugare

diplomație

[Sinonime]
DIPLOMAŢÍE, diplomaţii, s.f. 1. Activitate desfăşurată de un stat prin reprezentanţii săi diplomatici, în scopul realizării politicii externe preconizate. ♦ Comportare abilă, subtilă, şireată. 2. Carieră, profesiune de diplomat2. 3. Totalitatea reprezentanţilor diplomatici constituiţi în corp. – Din fr. diplomatie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIPLOMAŢÍE f. 1) Totalitate a mijloacelor, metodelor şi formelor de activitate a reprezentanţilor unui stat în alt stat. 2) Totalitate a diplomaţilor unei ţări; corp diplomatic. 3) Funcţie de diplomat. 4) depr. Ansamblu de manevre la care recurge cineva pentru a-şi atinge scopul. [Art. diplomaţia; G.-D. diplomaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. diplomatie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DIPLOMAŢÍE s.f. 1. Activitate desfăşurată de un stat prin reprezentanţii săi peste graniţă pentru a asigura legături reciproce cu celelalte state şi a realiza obiectivele politicii sale externe. ♦ Ansamblu de metode şi de procedee folosite în domeniul relaţiilor internaţionale dintre state. ♦ Carieră, funcţie de diplomat. ♦ Totalitatea diplomaţilor. 2. Abilitate, dibăcie, pricepere (în purtări etc.). [Cf. fr. diplomatie, it. diplomazia].
(Dicţionar de neologisme)

DIPLOMAŢÍE s. f. 1. activitate desfăşurată de un stat prin reprezentanţii săi peste graniţă, în vederea realizării obiectivelor politicii sale externe; diplomatică (II, 2). 2. carieră, funcţie de diplomat. 3. totalitatea diplomaţilor. 4. abilitate, dibăcie, pricepere (în purtări etc.). (< fr. diplomatie)
(Marele dicţionar de neologisme)

diplomaţíe s. f. (sil. -plo-), art. diplomaţía, g.-d. art. diplomaţíei; (manifestări) pl. diplomaţíi, art. diplomaţíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DIPLOMAŢÍE s. politică. (A uzat de o ~ ingenioasă.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: di dip dipl diplo diplom

Cuvinte se termină cu literele: ie tie atie matie omatie