diplopie

DIPLOPÍE, diplopii, s.f. Tulburare a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii unui obiect. – Din fr. diplopie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIPLOPÍE f. med. Stare patologică, care constă în vederea dublă a obiectelor. /<fr. diplopie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DIPLOPÍE s.f. Vedere dublă, cauzată de paralizia muşchilor ochilor. [Gen. -iei. / < fr. diplopie, cf. gr. diploos – dublu, opsis – vedere].
(Dicţionar de neologisme)

DIPLOPÍE s. f. vedere dublă, cauzată de divergenţa axei ochilor sau de paralizia muşchilor acestora. (< fr. diplopie)
(Marele dicţionar de neologisme)

diplopíe s. f. (sil. mf. dipl-), art. diplopía, g.-d. art. diplopíei; pl. diplopíi, art. diplopíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)