directivitate

DIRECTIVITÁTE s.f. Proprietate a unui emiţător sau receptor de a radia, respectiv de a capta unde (acustice sau electromagnetice) preferenţial în sau din anumite direcţii. – Din fr. directivité.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIRECTIVITÁTE s.f. (Fiz.) Proprietate a unui izvor de radiaţii de a emite într-un unghi cât mai mic faţă de direcţia de emisiune. [Cf. fr. directivité].
(Dicţionar de neologisme)

DIRECTIVITÁTE s. f. proprietate a unei surse (respectiv a unui receptor) de radiaţii de a emite (recepţiona) preferenţial radiaţia în (din) anumite direcţii. (< fr. directivité)
(Marele dicţionar de neologisme)

directivitáte s. f., g.-d. art. directivităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)