dirigenție

DIRIGENŢÍE, dirigenţii, s.f. Îndrumare şi supraveghere a unei clase de elevi de către un diriginte; oră de clasă la care are loc în mod special această îndrumare. – Diriginte + suf. -ie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIRIGENŢÍ//E ~i f. 1) Funcţia de diriginte. 2) Durata acestei funcţii. [Art. dirigenţia; G.-D. dirigenţiei; Sil. -ţi-e] /diriginte + suf. ~ie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DIRIGENŢÍE s.f. Conducere, supraveghere a unei clase, dată în seama unui profesor. [Gen. -iei. / < diriginte + -ie, cf. it. dirigenza].
(Dicţionar de neologisme)

DIRIGENŢÍE s. f. îndrumare şi supraveghere a unei clase de elevi de către diriginte (1). (< diriginte + -ie)
(Marele dicţionar de neologisme)

dirigenţíe s. f., art. dirigenţía, g.-d. art. dirigenţíei; pl. dirigenţíi, art. dirigenţíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)