discernământ dex - definiţie, sinonime, conjugare

discernământ

DISCERNĂMẤNT s.n. Facultatea de a discerne, de a pătrunde, de a judeca şi a aprecia lucrurile la justa lor valoare. – Din fr. discernement.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DISCERNĂMÂNT n. Facultatea de a pătrunde lucrurile, apreciindu-le la justa lor valoare; bun-simţ. /<fr. discernement
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DISCERNĂMẤNT s.n. Facultatea de a judeca, de a raţiona, de a discerne, de a gândi; judecată, raţiune. [Pl. -turi, -minte. / cf. fr. discernement, it. discernimento].
(Dicţionar de neologisme)

DISCERNĂMÂ\'NT s. n. facultatea de a discerne; judecată, raţiune. (< fr. discernement)
(Marele dicţionar de neologisme)

discernământ s. n., pl. discernămínte
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: di dis disc disce discer

Cuvinte se termină cu literele: nt ant mant amant namant