discrepanță dex - definiţie, sinonime, conjugare
DISCREPÁNT, -Ă, discrepanţi, -te, adj. Care arată o nepotrivire flagrantă, un dezacord evident, o mare deosebire. – Din it. discrepante.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DISCREPÁNŢĂ, discrepanţe, s.f. Nepotrivire sau deosebire flagrantă între două lucruri, două aspecte, două fenomene etc. – Din it. discrepanza, lat. discrepantia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DISCREPÁN//T ~tă (~ţi, ~te) Care provoacă discrepanţă; provocator de discrepanţă. /<it. discrepante
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DISCREPÁNŢ//Ă ~e f. Deosebire între două lucruri, două aspecte sau două fenomene. /<it. discrepanza, lat. discrepantia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DISCREPÁNT, -Ă adj. Care nu se potriveşte, nepotrivit. [< it. discrepante].
(Dicţionar de neologisme)

DISCREPÁNŢĂ s.f. Nepotrivire, dezacord. [< it. discrepanza, cf. lat. discrepantia].
(Dicţionar de neologisme)

DISCREPÁNT, -Ă adj. care nu se potriveşte. (< it. discrepante)
(Marele dicţionar de neologisme)

DISCREPÁNŢĂ s. f. nepotrivire (flagrantă); dezacord între două lucruri, fenomene, situaţii etc. (< it. discrepanza, lat. discrepantia)
(Marele dicţionar de neologisme)

discrepánt adj. m., pl. discrepánţi; f. sg. discrepántă, pl. discrepánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

discrepánţă s. f., g.-d. art. discrepánţei; pl. discrepánţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DISCREPÁNŢĂ s. v. nepotrivire.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Discrepanţăsimilitudine
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: di dis disc discr discre

Cuvinte se termină cu literele: ta nta anta panta epanta