discuitor
DISCUITÓR, discuitoare, s.n. Unealtă agricolă formată dintr-o grapă cu discuri1, folosită la discuire. [Pr.: -cu-i-] – Discui + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DISCUITÓR s.n. Maşină agricolă cu discuri metalice ascuţite, folosită pentru afânarea solului. [< disc].
(Dicţionar de neologisme)
DISCUITÓR s. n. maşină agricolă cu discuri metalice, pentru afânarea solului. (< disc/ui/ + -tor)
(Marele dicţionar de neologisme)
discuitór s. n. (sil. -cu-i-), pl. discuitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DISCUITÓR s.n. Maşină agricolă cu discuri metalice ascuţite, folosită pentru afânarea solului. [< disc].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
discuitór s. n. (sil. -cu-i-), pl. discuitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)