disensiune

DISENSIÚNE, disensiuni, s.f. Neînţelegere sau ceartă cauzată de nepotrivirea de interese, de păreri etc. [Pr.: -si-u-] – Din fr. dissension, lat. dissensio, -onis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DISENSIÚN//E ~i f. Neînţelegere cauzată de nepotrivirea unor interese sau păreri între două sau mai multe persoane; diferend; dezacord. [Art. disensiunea; G.-D. disensiunii; Sil. -si-u-] /<fr. dissension, lat. dissensio, ~onis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DISENSIÚNE s.f. Discordie, neînţelegere, ceartă (cauzată de nepotrivirea unor interese, a unor opinii etc.); dezacord. [Pron. -si-u-. / cf. fr. dissension, lat. dissensio].
(Dicţionar de neologisme)

DISENSIÚNE s. f. discordie, neînţelegere cauzată de nepotrivirea de interese, de păreri etc.; dezacord. (< fr. dissension, lat. dissensio)
(Marele dicţionar de neologisme)

disensiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. disensiúnii; pl. disensiúni
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DISENSIÚNE s. v. neînţelegere.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Disensiune ≠ acord, înţelegere
(Dicţionar de antonime)