disipator
DISIPATÓR, disipatoare, s.n. (Tehn.) Corp, sistem tehnic sau instalaţie care disipează energie sau căldură. – Din fr. dissipateur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DISIPATÓR s.n. Element al unei construcţii hidrotehnice destinat a reduce viteza curenţilor de apă. [< fr. dissipateur].
(Dicţionar de neologisme)
DISIPATÓR s. n. corp, sistem tehnic disipativ. o ~ hidraulic de energie = element al unei construcţii hidrotehnice destinat a reduce viteza curenţilor de apă în aval de un baraj, de un deversor etc. (< fr. dissipateur)
(Marele dicţionar de neologisme)
disipatór s. n., pl. disipatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DISIPATÓR s.n. Element al unei construcţii hidrotehnice destinat a reduce viteza curenţilor de apă. [< fr. dissipateur].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
disipatór s. n., pl. disipatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)