disipație
DISIPÁŢIE s.f. (Rar) Disipare; risipă, cheltuială nechibzuită. ♦ (Fig.) Neatenţie. [Cf. fr. dissipation, it. dissipazione].
(Dicţionar de neologisme)
DISIPÁŢIE s. f. 1. disipare; cheltuială nechibzuită; exces. 2. (fig.) neatenţie. ♢ dezmăţ, desfrâu. (< fr. dissipation)
(Marele dicţionar de neologisme)
disipáţie s. f., art. disipáţia, g.-d. art. disipáţiei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
DISIPÁŢIE s. f. 1. disipare; cheltuială nechibzuită; exces. 2. (fig.) neatenţie. ♢ dezmăţ, desfrâu. (< fr. dissipation)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)