dislexie
DISLEXÍE, dislexii, s.f. (Med.) Tulburare la citit manifestată prin modificarea cuvintelor, prin greşeli de lectură etc. – Din fr. dyslexie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DISLEXÍE s.f. (Med.) Tulburare nervoasă, constând în dificultatea de a citi şi a înţelege ceea ce se citeşte. [< fr. dyslexie, cf. gr. dys – dificil, lexis – cuvânt].
(Dicţionar de neologisme)
DISLEXÍE s. f. tulburare nervoasă constând în imposibilitatea de a citi corect un text. (< fr. dyslexie)
(Marele dicţionar de neologisme)
dislexíe s. f., art. dislexía, g.-d. dislexíi, art. dislexíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DISLEXÍE s.f. (Med.) Tulburare nervoasă, constând în dificultatea de a citi şi a înţelege ceea ce se citeşte. [< fr. dyslexie, cf. gr. dys – dificil, lexis – cuvânt].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
dislexíe s. f., art. dislexía, g.-d. dislexíi, art. dislexíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)