disonant dex - definiţie, sinonime, conjugare

disonant

[Sinonime]
DISONÁNT, -Ă, disonanţi, -te, adj. (Adesea fig.) Care sună neplăcut, care reprezintă o disonanţă. – Din fr. dissonant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DISONÁN//T ~tă (~ţi, ~te) Care produce o disonanţă; discordant; distonant. /<fr. dissonant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DISONÁNT, -Ă adj. Neplăcut pentru auz, care produce disonanţă. [< fr. dissonant].
(Dicţionar de neologisme)

DISONÁNT, -Ă adj. care sună neplăcut, care produce disonanţă. (< fr. dissonant)
(Marele dicţionar de neologisme)

disonánt adj. m., pl. disonánţi; f. sg. disonántă, pl. disonánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DISONÁNT adj. v. nearmonios.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Disonantconcordant
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: di dis diso dison disona

Cuvinte se termină cu literele: nt ant nant onant sonant