dispută
[Sinonime]
DISPÚTĂ, dispute, s.f. 1. Discuţie în contradictoriu între două sau mai multe persoane ori grupuri de persoane; controversă; p. ext. ceartă. 2. Luptă pentru întâietate, pentru tranşarea în favoarea sa a unei rivalităţi; spec. Întrecere sportivă; desfăşurare a unei întreceri sportive. – Din fr. dispute.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DISPÚT//Ă ~e f. Discuţie în contradictoriu asupra unei probleme în prezenţa unui auditoriu; dezbatere a unei chestiuni controversate. /<fr. dispute
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DISPÚTĂ s.f. 1. Dezbatere, discuţie aprinsă, controversă (cu privire la un subiect, la o temă); (p. ext.) diferend, ceartă. 2. (Sport) Competiţie, întrecere; luptă pentru obţinerea victoriei. [< fr. dispute, it. disputa].
(Dicţionar de neologisme)
DISPÚTĂ s. f. 1. dezbatere, discuţie aprinsă, controversă (cu privire la un subiect, la o temă); (p. ext.) diferend, ceartă. 2. competiţie (sportivă). (< fr. dispute)
(Marele dicţionar de neologisme)
dispútă s. f., g.-d. art. dispútei; pl. dispúte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DISPÚTĂ s. 1. v. controversă. 2. v. neînţelegere. 3. v. meci.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DISPÚT//Ă ~e f. Discuţie în contradictoriu asupra unei probleme în prezenţa unui auditoriu; dezbatere a unei chestiuni controversate. /<fr. dispute
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
DISPÚTĂ s. f. 1. dezbatere, discuţie aprinsă, controversă (cu privire la un subiect, la o temă); (p. ext.) diferend, ceartă. 2. competiţie (sportivă). (< fr. dispute)
(Marele dicţionar de neologisme)
dispútă s. f., g.-d. art. dispútei; pl. dispúte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DISPÚTĂ s. 1. v. controversă. 2. v. neînţelegere. 3. v. meci.
(Dicţionar de sinonime)