distihie dex - definiţie, sinonime, conjugare

distihie

distihíe (-íi), s.f. – Nenorocire, nefericire. Ngr. δυστυχία (Tiktin; Gáldi 174). Sec. XVIII, înv.
(Dicţionarul etimologic român)


Cuvinte care încep cu literele: di dis dist disti distih

Cuvinte se termină cu literele: ie hie ihie tihie stihie