distinctiv dex - definiţie, sinonime, conjugare

distinctiv

[Sinonime]
DISTINCTÍV, -Ă, distinctivi, -e, adj. Care caracterizează un lucru în mod exclusiv; prin care un lucru se distinge, diferă de altul; care serveşte pentru recunoaştere; caracteristic. – Din fr. distinctif.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DISTINCTÍV ~ă (~i, ~e) (despre semne, trăsături) Care distinge; caracteristic; tipic; propriu; specific. /<fr. distinctif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DISTINCTÍV, -Ă adj. Care distinge. ♦ Deosebitor, caracteristic. [< fr. distinctif].
(Dicţionar de neologisme)

DISTINCTÍV, -Ă adj. care distinge; caracteristic. (< fr. distinctif)
(Marele dicţionar de neologisme)

distinctív adj. m. (sil. -tinc-), pl. distinctívi; f. sg. distinctívă, pl. distinctíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DISTINCTÍV adj. v. caracteristic.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: di dis dist disti distin

Cuvinte se termină cu literele: iv tiv ctiv nctiv inctiv