ditiramb

DITIRÁMB, ditirambi, s.m. 1. (La vechii greci şi la romani) Poem liric în onoarea lui Bachus; p. ext. poem liric caracterizat prin inspiraţie entuziastă. 2. Fig. Elogiu exagerat, în termeni bombastici, adus cuiva. – Din fr. dithyrambe, lat. dithyrambus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DITIRÁMB ~i m. 1) Poem liric antic, dedicat zeului Dionisos şi recitat la serbările dionisiace. 2) Laudă exagerată adusă cuiva; elogiu emfatic; panegiric. /<fr. dithyrambe, lat. dithyrambus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DITIRÁMB s.m. Poem liric dedicat zeului Dionysos; (p. ext.) poem liric entuziast. ♦ (Fig.) Elogiu exagerat adus unei persoane. [Cf. fr. dithyrambe, lat. dithyrambus, gr. dithyrambos].
(Dicţionar de neologisme)

DITIRÁMB s. m. 1. (ant.) cântec în onoarea zeului Dionysos, executat cu prilejul sacrificării unei victime, menit să producă extazul colectiv cu ajutorul unor mişcări ritmice şi prin aclamaţii rituale. 2. poem liric pe un ton entuziast. 3. (fig.) elogiu exagerat adus cuiva. (< fr. dithyrambe, lat. dithyrambus, gr. dityrambos)
(Marele dicţionar de neologisme)

ditirámb s. m., pl. ditirámbi
(Dicţionar ortografic al limbii române)