diurn dex - definiţie, sinonime, conjugare

diurn

[Sinonime]
DIÚRN, -Ă, diurni, -e, adj. De zi, din timpul zilei; care are loc în timpul zilei; care durează o zi. ♢ Mişcare (sau rotaţie) diurnă = mişcare aparentă de rotaţie a sferei cereşti (împreună cu aştrii care par fixaţi pe ea) în jurul axei polilor, care durează o zi siderală. [Pr.: di-urn] – Din fr. diurne, lat. diurnus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIÚRN ~ă (~i, ~e) 1) Care are loc în timpul zilei; de zi. 2) Care durează o zi; de o zi; de 24 de ore. /<fr. diurne, lat. diurnus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DIÚRN, -Ă adj. Care se petrece în timp de o zi. ♢ Mişcare diurnă = mişcare aparentă de la est la vest a aştrilor pe sfera cerească, care are loc în 24 de ore; maree diurnă = tip de maree caracterizat prin aceea că în 24 de ore are loc o maree înaltă şi una joasă. ♦ Care se face în timpul zilei, de zi. ♦ (Despre flori) Care se deschide numai la lumină. [Pron. di-urn. / < fr. diurne, it. diurno, lat. diurnus].
(Dicţionar de neologisme)

DIÚRN, -Ă adj. de zi, din timpul zilei. o mişcare ~ă = mişcare aparentă, de la est la vest, a aştrilor pe bolta cerească, care are loc în 24 de ore; maree ~ă = tip de maree caracterizat prin aceea că în 24 de ore are loc o maree înaltă şi una joasă. ♢ (despre flori) care îşi duce viaţa activă în timpul zilei. (< fr. diurne, lat. diurnus)
(Marele dicţionar de neologisme)

diúrn adj. m. (sil. -urn), pl. diúrni; f. sg. diúrnă, pl. diúrne
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DIÚRN adj. v. zilnic.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Diurnnocturn
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: di diu diur

Cuvinte se termină cu literele: rn urn iurn