divergență dex - definiţie, sinonime, conjugare
DIVERGÉNT, -Ă, divergenţi, -te, adj. 1. (Despre linii geometrice, raze luminoase dintr-un fascicul etc.) Care se depărtează dintr-un punct comun în direcţii diferite; (despre fascicule de raze luminoase) a cărui secţiune creşte pe măsura depărtării de un punct de referinţă; (despre sisteme optice) care produce un fascicul de raze de lumină ce se depărtează unele de altele. ♦ (Mat.; despre şiruri de numere) Care nu are o limită finită, care tinde spre infinit. 2. Fig. (Despre păreri, concepţii, atitudini) Care se deosebesc, se contrazic între ele; care urmăresc scopuri diferite. – Din fr. divergent, lat. divergens, -ntis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIVERGÉNŢĂ, divergenţe, s.f. 1. Deosebire, dezacord de păreri, de concepţii, de atitudini; p. ext. neînţelegere. ♢ Expr. A face (sau a fi în) divergenţă = (despre o parte a unui complet de judecată) a-şi exprima sau a avea păreri deosebite de ale majorităţii asupra unei pricini judecate. 2. Proprietatea unor linii geometrice, unor raze şi fascicule luminoase, unor sisteme optice etc. de a fi divergente. ♦ (Mat.) Mărime a unui câmp vectorial egală cu suma derivatelor parţiale ale componentelor vectorului într-un punct dat. – Din fr. divergence, lat. divergentia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIVERGÉN//T ~tă (~ţi, ~te) 1) (în opoziţie cu convergent) (despre linii, raze dintr-un fascicul) Care diverge; care, plecând din acelaşi punct, se depărtează în diverse direcţii. 2) (despre concepţii, idei, atitudini etc.) Care diferă, care vin în contradicţie. /<fr. divergent, lat. divergens, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DIVERGÉNŢ//Ă ~e f. 1) Caracter divergent. 2) Nepotrivire de păreri, concepţii; contrazicere. /<fr. divergence, lat. divergentia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DIVERGÉNT, -Ă adj. 1. (Despre linii, raze etc.) Care, pornind dintr-un punct, se depărtează în direcţii diferite. ♢ Lentilă divergentă = lentilă care împrăştie razele incidente paralele. ♦ (Mat.; despre o serie) Ai cărei termeni nu au o sumă determinată. 2. (Fig.; despre păreri, concepţii) Deosebit, în contradicţie, contradictoriu. [< fr. divergent].
(Dicţionar de neologisme)

DIVERGÉNŢĂ s.f. 1. Deosebire, opoziţie de păreri, de concepţii etc.; (p. ext.) neînţelegere. 2. Stare a două raze, a două drepte care se îndepărtează mereu una de alta. ♦ (Mat.) Proprietate a unei serii de a nu avea o sumă determinată a termenilor săi. [Cf. fr. divergence, it. divergenza].
(Dicţionar de neologisme)

DIVERGÉNT, -Ă adj. 1. (despre linii, raze etc.) care, pornind dintr-un punct, se depărtează în direcţii diferite. o lentilă ~ă = lentilă care împrăştie razele incidente paralele. ♢ (mat.; despre un şir de numere) care nu are limită (finită); (despre serii) la care şirul sumelor parţiale tinde spre infinit. 2. (fig.; despre păreri, concepţii, atitudini) care se deosebesc, care sunt contradictorii. (< fr. divergent, lat. divergens)
(Marele dicţionar de neologisme)

DIVERGÉNŢĂ s. f. 1. deosebire, opoziţie de păreri, de concepţii etc.; (p. ext.) neînţelegere, conflict. 2. proprietate a unui fascicul de radiaţii pornind din acelaşi punct de a-şi mări secţiunea. ♢ însuşire a unui sistem optic (lentilă, oglindă) de a transforma fasciculele paralele sau convergente în fascicule divergente. 3. (biol.) deosebire între indivizi, specii etc. în procesul de adaptare la condiţii variate de mediu, în lupta pentru viaţă. 4. (mat.) proprietate a unei serii de a fi divergentă. (< fr. divergence, lat. divergentia)
(Marele dicţionar de neologisme)

divergént adj. m., pl. divergénţi; f. sg. divergéntă, pl. divergénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

divergénţă s. f., g.-d. art. divergénţei; pl. divergénţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DIVERGÉNT adj. 1. deosebit, diferit. (Au concepţii ~ asupra ...) 2. v. contradictoriu.
(Dicţionar de sinonime)

DIVERGÉNŢĂ s. 1. v. neînţelegere. 2. neînţelegere, (livr. fig.) fricţiune. (Mai există unele ~ între părţi.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Divergentconvergent
(Dicţionar de antonime)

Divergenţă ≠ acord, convergenţă
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: di div dive diver diverg

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta genta rgenta