divinatoriu dex - definiţie, sinonime, conjugare

divinatoriu

DIVINATÓRIU, -IE, divinatorii, adj. (Livr.) Care aparţine divinaţiei, privitor la divinaţie, bazat pe divinaţie. – Din fr. divinatoire.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DIVINATÓRIU, -IE adj. (Liv.) Referitor la divinaţie, care ajută la ghicit. [Pron. -riu. / < fr. divinatoire].
(Dicţionar de neologisme)

DIVINATÓRIU, -IE adj. referitor la divinaţie. (< fr. divinatoire)
(Marele dicţionar de neologisme)

divinatóriu adj. m. [-riu pron. riu], f. divinatórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. divinatórii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: di div divi divin divina

Cuvinte se termină cu literele: iu riu oriu toriu atoriu