docil dex - definiţie, sinonime, conjugare

docil

[Sinonime]
DOCÍL, -Ă, docili, -e, adj. (Adesea adverbial) Care se supune la orice cu uşurinţă, fără să protesteze; supus, ascultător. – Din fr. docile, lat. docilis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DOCÍL ~ă (~i, ~e) Care ascultă de cineva cu uşurinţă; ascultător. /<fr. docile, lat. docilis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DOCÍL, -Ă adj. Supus, ascultător, blând. [Cf. fr. docile, lat. docilis].
(Dicţionar de neologisme)

DOCÍL, -Ă adj. (şi adv.) supus, ascultător, obedient; maleabil. (< fr. docile, lat. docilis)
(Marele dicţionar de neologisme)

docíl adj. m., pl. docíli; f. sg. docílă, pl. docíle
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DOCÍL adj. v. ascultător.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Docil ≠ indocil, îndărătnic, încăpăţânat, nedocil, nesupus
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: do doc doci

Cuvinte se termină cu literele: il cil ocil