doică dex - definiţie, sinonime, conjugare

doică

[Sinonime]
DÓICĂ, doici, s.f. Femeie care alăptează (şi îngrijeşte) copilul altei femei. ♦ Dădacă. – Din bg. dojka.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DÓI//CĂ ~ci f. înv. Femeie angajată să alăpteze şi să îngrijească un copil străin. [Sil. doi-că] /<bulg. dojka
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

dóică (dóici), s.f. – Dădacă. Sl. (bg. dojkŭ, slov. dojka), cf. pol. dojka „vacă cu lapte”, din sl. doiti „a alăpta” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Miklosich, Lexicon, Cihac, II, 98). – Der. doici, vb. (a alăpta); doicie, s.f. (timpul în care o femeie este doică). Doică (Banat, Olt., Munt.) circulă în Trans. în forma daică (ALR, 222), din mag. dajka (Gáldi, Dict., 123). Cf. doniţă.
(Dicţionarul etimologic român)

dóică s. f., g.-d. art. dóicii; pl. doici
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DÓICĂ s. dădacă, (livr.) bonă, nursă, (Mold. şi Bucov.) mancă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: do doi doic

Cuvinte se termină cu literele: ca ica oica