doinesc dex - definiţie, sinonime, conjugare
DOINÍ, doinesc, vb. IV. Intranz. şi tranz. A cânta doine (din gură, din fluier, din frunză etc.). – Din doină.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DOIN//Í ~ésc 1. tranz. (doine) A interpreta din gură, din fluier sau din frunză. 2. intranz. A cânta o doină. /Din doină
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DOIN//ÉSC ~eáscă (~éşti) Care ţine de doină; propriu doinei. [Sil. doi-nesc] /doină + suf. ~esc
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

doiní vb. (sil. doi-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. doinésc, imperf. 3 sg. doineá; conj. prez. 3 sg. şi pl. doineáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DOINÍ vb. (pop.) a trăgăna, (Transilv. şi Maram.) a hori. (~ foarte frumos.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: do doi doin doine doines

Cuvinte se termină cu literele: sc esc nesc inesc oinesc