doinitor dex - definiţie, sinonime, conjugare

doinitor

DOINITÓR, -OÁRE, doinitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care doineşte. – Doini + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DOINIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) şi substantival Care doineşte; care cântă o doină. /a doini + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

doinitór adj. m.(sil. doi-), pl. doinitóri; f. sg. şi pl. doinitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: do doi doin doini doinit

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor nitor initor