domnește dex - definiţie, sinonime, conjugare
DOMNÉŞTE adv. Ca un domn (3), ca un boier, boiereşte; p. ext. foarte bine. – Domn + suf. -eşte.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DOMNÍ, domnesc, vb. IV. Intranz. A conduce un principat, o ţară, o împărăţie în calitate de domn (3). ♦ Fig. A fi stăpânitor, a stăpâni. Între noi va domni pacea. 2. A o duce foarte bine, a nu avea nici o grijă. 3. Fig. (Despre o înălţime, o clădire etc.) A domina (2). – Din domn.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DOMNÉŞTE adv. În felul domnilor; ca domnii. /domn + suf. ~eşte
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A DOMN//Í ~ésc intranz. 1) A fi domn al unei ţări. 2) fig. A trăi ca un domn; a duce o viaţă din belşug; a huzuri; a se lăfăi. 3) fig. (despre linişte, pace, ordine) A avea loc în exclusivitate. 4) fig. (despre forme de relief, clădiri) A se înălţa impunându-se prin proporţii şi măreţie. ♢ Muntele ~eşte deasupra întinderii. /v. a domni
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

domnéşte adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

rug-domnésc s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

domní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. domnésc, imperf. 3 sg. domneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. domneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DOMNÉŞTE adv. (fig.) boiereşte. (A dus-o ~ acolo.)
(Dicţionar de sinonime)

CĂMARĂ DOMNEÁSCĂ s. v. tezaur, vistierie.
(Dicţionar de sinonime)

DOMNÍ vb. (IST.) a cârmui, a conduce, a dirigui, a guverna, a stăpâni, (înv. şi pop.) a oblădui, (înv.) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui. (Ştefan cel Mare a ~ cu glorie în Moldova.)
(Dicţionar de sinonime)

CARTE DOMNÉASCĂ s. v. hrisov.
(Dicţionar de sinonime)

LOCOTENENT DOMNÉSC s. v. regent.
(Dicţionar de sinonime)

LOCOTENENŢĂ DOMNEÁSCĂ s. v. căimăcămie.
(Dicţionar de sinonime)

CIUPERCĂ DOMNEÁSCĂ s. v. pitarcă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: do dom domn domne domnes

Cuvinte se termină cu literele: te ste este neste mneste