doritor
[Sinonime]
DORITÓR, -OÁRE, doritori, -oare, adj., s.f. 1. Adj. Care doreşte să facă, să obţină ceva; dornic de ceva. 2. S.f. Plantă erbacee târâtoare cu flori mici, albastre sau liliachii (Veronica hederifolia). – Dori + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DORIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care doreşte; care manifestă o dorinţă. /a dori + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
doritór adj. m., s. m., pl. doritóri; f. sg. şi pl. doritoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DORITÓR adj., s. 1. adj., s. v. amator. 2. adj. dornic, nerăbdător. (~ să plece.) 3. v. avid.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DORIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care doreşte; care manifestă o dorinţă. /a dori + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DORITÓR adj., s. 1. adj., s. v. amator. 2. adj. dornic, nerăbdător. (~ să plece.) 3. v. avid.
(Dicţionar de sinonime)